Categorie: achizitii publice-licitatii

Efectele nulității contractelor de achiziție publică în contextul Noului Cod Civil

Contractele de achiziție publică reprezintă o categorie de contracte din ce în ce mai des întâlnită în practică. Suntem adesea bombardați cu știri privind, îndeosebi, neregularitățile constatate în legătură cu atribuirea și încheierea acestor contracte. În acest context, se ridică întrebarea firească: ce se întâmplă cu acele contracte de achiziție publică care au fost încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale?

O astfel de întrebare este cu atât mai pertinentă cu cât este posibil ca respectivele contracte să fi fost deja executate și să-și fi produs efectele la momentul la care se constată nulitatea. De asemenea, este posibil ca respectivele contracte să fie unele cu executare succesivă, în cazul cărora obligațiile părților se execută în timp, cum sunt anumite contracte de lucrări sau servicii. Sunt obligate părțile, efect al constatării nulității contractului, să-și restituie prestațiile deja executate sau nulitatea va produce efecte doar în legătură cu prestațiile viitoare care nu au fost executate la momentul constatării nulității?

Contractele de achiziție publică (spre deosebire de alte categorii de contracte care își au izvorul, în principal, în Codul civil) beneficiază de o reglementare specifică reprezentată îndeosebi de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (OUG nr. 34/2006).

În cuprinsul acestui act normativ, mai precis la art. 287 10 alin. (6), se prevede că în toate cazurile în care sancțiunea nulității nu poate avea efect retroactiv, întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este imposibilă, instanța va aplica în plus și sancțiunea amenzii. Așadar, s-ar putea interpreta că OUG nr. 34/2006 consacră principiul potrivit căruia, în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă (doar în cazul acestor contracte se pune problema unor prestații deja executate și a unor prestații care vor fi executate în viitor), nulitatea va produce efecte doar pentru viitor.

O astfel de abordare a fost consecventă concepției clasice dezvoltate sub imperiul vechiului Cod civil, potrivit căreia, în cazul contractelor cu executare succesivă, nulitatea poate produce efecte doar pentru viitor, datorită unei imposibilități obiective de restabilire a situației anterioare.

Pe de altă parte însă, Noul Cod Civil, prin art. 1254 alin. (3), consacră principiul restituirii prestațiilor executate chiar și în cazul contractelor cu executare succesivă. Potrivit prevederilor menționate “[î]n cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, […], chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.”

Dată fiind reglementarea diferită a aspectelor privind restituirea prestațiilor executate în temeiul contractelor cu executare succesivă încheiate după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil[1], lovite de nulitate absolută, trebuie stabilite care sunt dispozițiile legale ce vor prevala.

Așadar, vor prevala, oare, dispozițiile legii speciale, reprezentate de OUG nr. 34/2006, sau cele ale legii generale, reprezentate de Codul civil? La o primă vedere, am fi tentați să considerăm că au prioritate de aplicare dispozițiile OUG nr. 34/2006, ca lege specială față de dispozițiile Codului civil, care reprezintă reglementarea generală în materie, în baza principiului lex specialis derogat legi generali.

Însă, în cuprinsul Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, mai precis la art. 230 alin. (1) lit. bb), este reglementat contrariul celor de mai sus, în sensul că la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil se abrogă orice dispoziţii contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.

Prin urmare, apreciem că la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil au fost abrogate implicit dispozițiile art. 28710 alin. (6) din OUG nr. 34/2006 din interpretarea cărora ar rezulta că nulitatea produce efecte doar pentru viitor, astfel încât, în prezent, s-ar pune problema restituirii prestațiilor în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă chiar și pentru trecut.

Rămâne de văzut care va fi modalitatea practică prin care instanțele de judecată vor stabili contravaloarea prestațiilor ce trebuie restituite, în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă a căror nulitate a fost constatată (atunci când nu este posibilă restituirea în natură), pentru a da eficiență principiului reglementat de Noul Cod Civil

În cazul contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, apreciem, în temeiul prevederilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit cărora “contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa” ca fiind aplicabile dispozițiile în vigoare la data încheierii contractului în privința efectelor nulității.(sursa noulcodcivil.ro)

TVA nedeductibila la proiectele cu finantare din fonduri structurale

Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1147/2014 a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 861/2014 si este in vigoare incepand cu data de 26 noiembrie.

Acest Ordin modifica proceduri privind declaratiile persoanelor juridice inregistrate in scopuri de TVA, cu ocazia accesarii de fonduri pentru programele operationale finantate din instrumente structurale.

Potrivit regulilor generale de eligibilitate, stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuiala cu TVA nedeductibila este eligibila pentru toate programele operationale finantate din instrumente structurale, cu conditia ca aceasta cheltuiala sa fie aferenta unor cheltuieli eligibile efectuate in cadrul proiectelor finantate din instrumente structurale.

In vederea rambursarii cheltuielilor eligibile, beneficiarii depun, ca anexa a fiecarei cereri de rambursare, o declaratie pe propria raspundere privind nedeductibilitatea TVA aferenta cheltuielilor cuprinse in cererea de rambursare. Organul fiscal competent din subordinea ANAF are obligatia certificarii declaratiei in termen de maximum 3 zile lucratoare de la data depunerii de catre beneficiar a unei solicitari in acest sens, insotita de documentele justificative necesare, dupa cum se precizeaza, in continuare, in art. 111 din hotararea de guvern mentionata.

In ce priveste cererea, Instructiunile de aplicare, aprobate prin Ordinul nr. 204/2011 al ministrului afacerilor europene au fost modificate prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1147/2014. Astfel, la depunerea cererii de finantare, solicitantul finantarii din instrumente structurale care se identifica drept persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA, depune la autoritatea de management sau la organismul intermediar, dupa caz, ca anexa, o declaratie pe propria raspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferente cheltuielilor eligibile incluse in bugetul proiectului propus spre finantare, conform anexei nr. 1.

Data fiind obligativitatea ca solicitantul persoana juridica sa fie inregistrat in scopuri de TVA, in anexa cu modelul de declaratie (privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor ce vor fi efectuate in cadrul proiectului propus spre finantare din instrumente structurale) dispare optiunea pentru persoane neinregistrate in scopuri de TVA.

La depunerea cererii de rambursare, beneficiarii de finantare din instrumente structurale care, in contractul de finantare, sunt identificati ca persoane juridice inregistrate in scopuri de TVA, au obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adaugată aferente cheltuielilor eligibile cuprinse in cererea de rambursare, certificata de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Modelul de declaratie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului finantat din instrumente structurale, cuprins in Anexa 2 la Instructiuni a fost, ca atare, de asemenea modificat in acelasi sens, eliminandu-se optiunea declarantului ca persoana neinregistrata in scopuri de TVA.