Autor: Georgiana

Obligatiile operatorilor economici privind ambalajele

O primă categorie de obligaţii vizează operatorii economici cu responsabilităţi – pentru deşeurile generate de ambalajele pe care le introduc pe piaţă – faţă de Fondul pentru mediu, şi anume obiectivele minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare, globale şi pe tip de material de ambalare

Operatorii economici din această categorie, producători şi importatori de ambalaje de desfacere, producători/importatori de produse ambalate, precum şi cei care supraambalează produse ambalate sunt obligaţi să raporteze agenţiei judeţene sau regionale pentru protecţia mediului datele privind:

– ambalaje introduse pe piaţa naţională (folosite la ambalarea produselor introduse pe piaţa naţională). Sunt ambalaje de desfacere – obiectele proiectate şi destinate a fi umplute la punctele de vânzare, precum şi obiectele “de unică folosinţă” vândute umplute sau destinate a fi umplute în punctele de desfacere sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcţia de ambalare: pungi pentru cumpărături din plastic sau hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă, filme aderente, pungi pentru sandvişuri, folia de aluminiu. Nu sunt ambalaje: paletele pentru amestecat, tacâmurile de unică folosinţă;

– deşeuri de ambalaje gestionate: deşeuri de ambalaje încredinţate unui operator economic autorizat.

Dacă se transferă, unui operator autorizat, obligaţiile privind gestionarea deşeurilor, se fac raportările numai pentru o parte din cantitatea de ambalaje pentru care sunteţi responsabili sau numai pentru o perioadă dintr-un an calendaristic, pentru cantităţile netransferate. Pe de altă parte, mai aveţi obligaţia de a comunica operatorului economic autorizat, cărora le-aţi transferat obligaţiile de gestionare a deşeurilor de ambalaje, toate datele necesare raportării.

La rândul lor, operatorii economici autorizaţi sunt obligaţi să raporteze la Agenţia de mediu:

– datele referitoare la cantităţile totale de ambalaje pentru care au încheiat contracte cu operatorii economicii responsabili, precum şi cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate;

– datele referitoare la cantităţile de ambalaje pentru care au preluat responsabilitatea de la fiecare operator economic.

Dacă aţi ales să vă îndepliniţi în mod individual, în totalitate sau parţial, obligaţiile faţă de Agenţia de mediu, sunt obligaţi să comunicati acest lucru Administraţiei Fondului pentru Mediu, până cel târziu la data de 25 ianuarie a fiecărui an.

Procedura de raportare face referire si la operatorii economici autorizaţi pentru desfăşurarea activităţii de colectare, reciclare sau valorificare a deşeurilor de ambalaje, comercianţii de deşeuri de ambalaje şi operatorii de salubritate care desfăşoară şi activitatea de colectare ca operator economic autorizat pentru colectarea deşeurilor de ambalaje, referitoare la ambalajele gestionate.

În ce condiţii se suspendă avizul /acordul/ autorizatia de mediu?

Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.
De la această regulă general valabilă, stabilită de O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, vă propunem o să vedem ce se întâmplă în cazul deciziei de suspendare a unui act de reglementare.

Mai întâi amintim că, potrivit ordonanţei de urgenţă privind protecţia mediului, acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect.

Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării

Avizul de mediu şi acordul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului.

Autorizaţia de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizaţia integrată de mediu este valabilă 10 ani.

Prin excepţie, autorizaţiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toată perioada derulării programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadentă de realizare a ultimei măsuri din programul respectiv.

Prin planuri şi programe ordonanţa înţelege planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură legislativă, de către Parlament sau Guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Parte integrantă din autorizaţia integrantă de mediu, planul de acţiuni cuprinde etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Suspendarea avizului/ acordului/ autorizatiei de mediu

Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă. Dispoziţiile sunt cuprinse în alineatul (3) al art. 17 din ordonanţă.

Acelaşi articol prevede, la alineatul (4) că, în cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz.

ATENŢIE! Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării proiectului sau activităţii sunt executorii de drept.Sursa legestart si ANPM.

Realizam AUDIT DE DESEURI conform Legii 211/2011

1. De ce este nevoie de un audit de deseuri?

Evident, pentru a elabora un program de prevenire a generarii deseurilor.

2. Cui ii trebuie acest program?
Legea ne lamureste rapid, art. 43 (1) “Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala….”

3.De cand se aplica aceasta prevedere?

Incepand cu anul 2012.

4.Ce sanctiuni sunt prevazute?

Art. 61 (Capitolul 35. Sanctiuni) nu prevede sanctiuni legate de neindeplinirea articolului 43.

Totusi, daca citim mai atent legea, exista o legatura indirecta: neindeplinirea prevederilor din art. 40 (3): „Autoritatile publice si operatorii economici au obligatia furnizarii datelor necesare elaborarii planurilor, potrivit prevederilor legale”, legate de prevederile art. 42 (2): „Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor prevazute la art. 37, …”, ar putea duce usor la sanctiuni care prevad amenda intre 15.000 lei si 30.000 lei.

Agentii economici au obligatia sa raporteze la A.P.M. ancheta statistica a deseurilor

Situaţia trebuie transmisă electronic, prin introducerea datelor în sistemul integrat de mediu (SIM), urmând ca ulterior să fie depusă la sediul instituţiei şi în format scris.
Data limită pentru transmiterea datelor la A.P.M. şi introducerea acestora în SIM este 30.01.2015, după care aplicaţia se va închide, iar datele vor fi prelucrate şi transmise către EUROSTAT (Comisia de Statistică a Uniunii Europene).

Efectele nulității contractelor de achiziție publică în contextul Noului Cod Civil

Contractele de achiziție publică reprezintă o categorie de contracte din ce în ce mai des întâlnită în practică. Suntem adesea bombardați cu știri privind, îndeosebi, neregularitățile constatate în legătură cu atribuirea și încheierea acestor contracte. În acest context, se ridică întrebarea firească: ce se întâmplă cu acele contracte de achiziție publică care au fost încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale?

O astfel de întrebare este cu atât mai pertinentă cu cât este posibil ca respectivele contracte să fi fost deja executate și să-și fi produs efectele la momentul la care se constată nulitatea. De asemenea, este posibil ca respectivele contracte să fie unele cu executare succesivă, în cazul cărora obligațiile părților se execută în timp, cum sunt anumite contracte de lucrări sau servicii. Sunt obligate părțile, efect al constatării nulității contractului, să-și restituie prestațiile deja executate sau nulitatea va produce efecte doar în legătură cu prestațiile viitoare care nu au fost executate la momentul constatării nulității?

Contractele de achiziție publică (spre deosebire de alte categorii de contracte care își au izvorul, în principal, în Codul civil) beneficiază de o reglementare specifică reprezentată îndeosebi de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (OUG nr. 34/2006).

În cuprinsul acestui act normativ, mai precis la art. 287 10 alin. (6), se prevede că în toate cazurile în care sancțiunea nulității nu poate avea efect retroactiv, întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este imposibilă, instanța va aplica în plus și sancțiunea amenzii. Așadar, s-ar putea interpreta că OUG nr. 34/2006 consacră principiul potrivit căruia, în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă (doar în cazul acestor contracte se pune problema unor prestații deja executate și a unor prestații care vor fi executate în viitor), nulitatea va produce efecte doar pentru viitor.

O astfel de abordare a fost consecventă concepției clasice dezvoltate sub imperiul vechiului Cod civil, potrivit căreia, în cazul contractelor cu executare succesivă, nulitatea poate produce efecte doar pentru viitor, datorită unei imposibilități obiective de restabilire a situației anterioare.

Pe de altă parte însă, Noul Cod Civil, prin art. 1254 alin. (3), consacră principiul restituirii prestațiilor executate chiar și în cazul contractelor cu executare succesivă. Potrivit prevederilor menționate “[î]n cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestaţiile primite, […], chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.”

Dată fiind reglementarea diferită a aspectelor privind restituirea prestațiilor executate în temeiul contractelor cu executare succesivă încheiate după intrarea în vigoare a Noului Cod Civil[1], lovite de nulitate absolută, trebuie stabilite care sunt dispozițiile legale ce vor prevala.

Așadar, vor prevala, oare, dispozițiile legii speciale, reprezentate de OUG nr. 34/2006, sau cele ale legii generale, reprezentate de Codul civil? La o primă vedere, am fi tentați să considerăm că au prioritate de aplicare dispozițiile OUG nr. 34/2006, ca lege specială față de dispozițiile Codului civil, care reprezintă reglementarea generală în materie, în baza principiului lex specialis derogat legi generali.

Însă, în cuprinsul Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, mai precis la art. 230 alin. (1) lit. bb), este reglementat contrariul celor de mai sus, în sensul că la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil se abrogă orice dispoziţii contrare, chiar dacă acestea sunt cuprinse în legi speciale.

Prin urmare, apreciem că la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil au fost abrogate implicit dispozițiile art. 28710 alin. (6) din OUG nr. 34/2006 din interpretarea cărora ar rezulta că nulitatea produce efecte doar pentru viitor, astfel încât, în prezent, s-ar pune problema restituirii prestațiilor în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă chiar și pentru trecut.

Rămâne de văzut care va fi modalitatea practică prin care instanțele de judecată vor stabili contravaloarea prestațiilor ce trebuie restituite, în cazul contractelor de achiziție publică cu executare succesivă a căror nulitate a fost constatată (atunci când nu este posibilă restituirea în natură), pentru a da eficiență principiului reglementat de Noul Cod Civil

În cazul contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, apreciem, în temeiul prevederilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil potrivit cărora “contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa” ca fiind aplicabile dispozițiile în vigoare la data încheierii contractului în privința efectelor nulității.(sursa noulcodcivil.ro)

TVA nedeductibila la proiectele cu finantare din fonduri structurale

Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1147/2014 a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 861/2014 si este in vigoare incepand cu data de 26 noiembrie.

Acest Ordin modifica proceduri privind declaratiile persoanelor juridice inregistrate in scopuri de TVA, cu ocazia accesarii de fonduri pentru programele operationale finantate din instrumente structurale.

Potrivit regulilor generale de eligibilitate, stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 759/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuiala cu TVA nedeductibila este eligibila pentru toate programele operationale finantate din instrumente structurale, cu conditia ca aceasta cheltuiala sa fie aferenta unor cheltuieli eligibile efectuate in cadrul proiectelor finantate din instrumente structurale.

In vederea rambursarii cheltuielilor eligibile, beneficiarii depun, ca anexa a fiecarei cereri de rambursare, o declaratie pe propria raspundere privind nedeductibilitatea TVA aferenta cheltuielilor cuprinse in cererea de rambursare. Organul fiscal competent din subordinea ANAF are obligatia certificarii declaratiei in termen de maximum 3 zile lucratoare de la data depunerii de catre beneficiar a unei solicitari in acest sens, insotita de documentele justificative necesare, dupa cum se precizeaza, in continuare, in art. 111 din hotararea de guvern mentionata.

In ce priveste cererea, Instructiunile de aplicare, aprobate prin Ordinul nr. 204/2011 al ministrului afacerilor europene au fost modificate prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1147/2014. Astfel, la depunerea cererii de finantare, solicitantul finantarii din instrumente structurale care se identifica drept persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA, depune la autoritatea de management sau la organismul intermediar, dupa caz, ca anexa, o declaratie pe propria raspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferente cheltuielilor eligibile incluse in bugetul proiectului propus spre finantare, conform anexei nr. 1.

Data fiind obligativitatea ca solicitantul persoana juridica sa fie inregistrat in scopuri de TVA, in anexa cu modelul de declaratie (privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor ce vor fi efectuate in cadrul proiectului propus spre finantare din instrumente structurale) dispare optiunea pentru persoane neinregistrate in scopuri de TVA.

La depunerea cererii de rambursare, beneficiarii de finantare din instrumente structurale care, in contractul de finantare, sunt identificati ca persoane juridice inregistrate in scopuri de TVA, au obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adaugată aferente cheltuielilor eligibile cuprinse in cererea de rambursare, certificata de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Modelul de declaratie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate in cadrul proiectului finantat din instrumente structurale, cuprins in Anexa 2 la Instructiuni a fost, ca atare, de asemenea modificat in acelasi sens, eliminandu-se optiunea declarantului ca persoana neinregistrata in scopuri de TVA.

Cine poate veni in control?

Ne referim desigur, la autoritatile ce au in competenta verificarea respectarii legii in domeniul protectiei mediului.

Un agent economic informat poate face fata mai usor organelor de control, de aceea vom mentiona aceste institutii si atributiile lor.

1. GARDA NATIONALA DE MEDIU (GNM) este o institutie aflata in subordinea Ministerului Mediului care controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator si aplica sanctiuni contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului.
Aceasta institutie verifica toate aspectele legate de apa, aer, sol si subsol avand urmtoarele atributii:
– controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de reglementare;
exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor, bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;
– verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
– controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la intreaga documentatie;
– propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale;
– constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;
– verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei mediului;
– coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;
– exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de poluare;
– participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica sanctiunile prevazute de lege;
– controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase in conformitate cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte precum si importul unor categorii de deseuri permise la import conform legii;

2.Corpul de control din cadrul institutiei ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE – Inspectia Teritoriala a Apelor poate sa verifice doar aspectele legate de APA ( puturi, deversari in rauri si canalizarea oraseneasca, ape pluviale).
Acest organism de control nu va verifica decat daca aveti autorizatie de gospodarire a apelor sau in urma controlului rezulta necesitatea de a avea aceasta autorizatie.
Dintre atributiile principale mentionam:
– controleaza pe intreg teritoriul tarii respectarea de catre persoanele juridice sau fizice a legilor si reglementarilor in vigoare din domeniul gospodaririi calitative si cantitative a apelor, precum si al sigurantei barajelor si altor construcţti hidrotehnice;
– constata contraventiile la normele legale in vigoare, aplica sanctiunile contraventionale in domeniul apelor;
– participa la actiuni de control impreună cu Garda de Mediu;
– efectuează controale tematice la alimentari cu apa, statii de epurare, constructii hidrotehnice, exploatari de materiale din albie, etc.

3. Corpul de control din cadrul ADMINISTRATIEI FONDULUI PENTRU MEDIU (AFM).AFM se afla in subordinea Ministerului Mediului si este principala institutie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor si programelor pentru protectia mediului, constituita conform principiilor „poluatorul plateste” si „responsabilitatea producatorului”.
Printre atributiile lor mentionam faptul ca, desfasoara activitati de control la operatorii economici autorizati pentru preluarea obligatiilor
privind deseurile de ambalaje, respectiv anvelopele uzate.

4. Agentia pentru Protectia Mediului – APM nu are drept de control si poate face doar sesizari catre Garda de Mediu.

Atentie la EXPIRAREA AUTORIZATIEI DE MEDIU!

Cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente, titularul activitatii este obligat sa depuna la autoritatea competenta pentru derularea procedurii de autorizare, un dosar cu toate documentele necesare.
Ce trebuie sa contina acest dosar?
Pentru mai multe informatii sunati la 0745.195.744!

Responsabil cu gestiunea deseurilor

Conform Legii 211/2011, toti detinatorii/producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici autorizati pentru colectare/transport deseuri au OBLIGATIA sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa gestioneze corespunzator deseurile sau sa delege această obligatie unei terte persoane.
DE RETINUT ca persoanele desemnate, trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Cele mai frecvente sanctiuni aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale din punct de vedere al protectiei mediului

– Desfasurarea activitatii economice fara Acte de reglementare: Autorizație de mediu, Acord de mediu, Autorizație de gospodărire a apelor: 30.000 – 60.000 lei;

– Nedesemnarea unei persoane instruite in domeniul gestiunii deseurilor sau lipsa contractului cu o firma specializata:15.000 – 30.000 lei;

– Lipsa Registrului de Evidenta a Gestiunii Deseurilor (obligatoriu pentru toti agentii economici) – amenzi cuprinse intre 5.000 – 50.000 lei;

– Neintocmirea evidentei gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevazut in Anexa nr. 1 la H.G nr. 856/2002, cu completarile ulterioare, netransmiterea anuala la Agentia pentru Protectia Mediului: 15.000 – 30.000 lei;

– Nerespectarea prevederilor Autorizatiei de mediu, nerespectarea termenelor impuse de autoritatea competenta de mediu : 50.000 – 100.000 lei;

– Neintocmirea documentelor de transport a deseurilor periculoase si nepericuloase: 10.000 -20.000 lei.

ATENTIE! Amenzile se pot cumula!